lasa-mi un comment daca l-ai gasit :)

Buna dimineata domnisoara

Azi dimineatza o domnisoara intr-o Dacie a intrat in masina mea in timp ce se uita la masina mea.

N-am crezut ca merita sa-i zic altceva decat "Bunadimineatza domnisoara" si mi-am amintit de un text pe care o amica mi-l ceruse ca sa-si umple revista pentru femei:

Jurnal de misogin

Cubultorii nu sunt niște noduli limfatici care se inflamează. Ambreiajul nu e o procedură de kinetoterapie, iar "prioritatea de doamnă" vine la pachet cu "mișcă-ți fundu' mai repede fufă!". Vreau să fie foarte limpede de la bun început: sunt misogin. Mă uit la filme porno pe internet, fumez și nu-mi plac copiii. Dar cel mai tare urăsc șoferițele. Dacă aș ajunge stăpânul universului (credeți-mă pe cuvant - orice bărbat de 36 de ani, frustrat și cu burtă visează să ajungă stăpânul universului), dacă aș ajunge stăpânul universului așadar, aș interzice femeile la volan. Punct.

Mdea, comanda era de 4500 de caractere așa că va trebui să nuanțez puțin ca să umplu spațiul. Ok. Nu cred că merită să discut aici de ce trebuie interzise femeile la volan. E ca și cum mi s-ar cere să demonstrez că Breaking the Waves e un film mai bun decat Titanic. Truismele nu pot fi explicate. Mă rog, dacă cumva n-ați văzut Breaking the waves am DVD-ul acasă. I-adevărat că n-am televizor așa că o să vi-l povestesc - aduceți lumânări parfumate.

Să revenim, nu spun că nu există și șoferițe bune. Eu am întâlnit una. Monica (cred) era soră de fotbalist celebru și secretară. Lucram pe vremea aia la o revistă obscură care întârzia mereu deadlineurile. Într-o cumplită criză de timp, trebuia să ajung de la birou în P-ța Romană la marginea Bucureștiului la tipografie. Cum ajung?! Păi, uite, te duce Monica, secretara, cu mașina ei pesonală. Coborâm în parcare, ne urcăm în mașină și începe ritualul pornitului de pe loc: verificat ruj, dat bobârnac drăgăstos broscuței agățate de oglindă, privit absentă mesajele computerului de bord "Oil level low". După două minute de chicotit și aranjat buclele mai oxigenate decât amestecul din carburator (știți, carburator, ăla unde se amestecă benzina cu aerul ca să... ăăă.. nu vă bateți capul), după două minute așadar, ne urnim din parcare. Monica zâmbește tâmp, schimbă vitezele pișcând delicat cu degetul mare și arătătorul vârful levierului de viteze în timp ce degetul mic își înalță priapric unghiuța roșie cu manichiura impecabilă. Oftez cu gândul la Frații Karamazov pe care nu i-am citit în liceu și care ar fi fost o lectură ce mi-ar fi ocupat măcar o parte din călătoria ce abia începea. Devin atent când, ajunși deja la Unirea, constat că n-am terminat nici prima țigară. Monica mergea constant cu 80-100km/h pe șina de tramvai, pe trotuar, prin blocuri, curți de oameni și parcări fără să încurce pe nimeni! Repet: fără să încurce pe nimeni! Vă rog, puțină atenție fiindcă e esențial: fără să încurce pe nimeni! Am traversat Bucureștiul în 20 de minute. Când am coborât am mai tras o ocheadă în decolteul Monicăi și singura posibilă explicație s-a năruit: era cu siguranță femeie.

Așadar, există și femei care pot conduce. De ce așa puține? Cel mai probabil din cauza mea. Barbații perpetuează mitul femeilor incapabile de a face o parcare laterală. Femeile îi cred (și de data asta) și implicit nu sunt în stare să facă o parcare. Vă rog doamnelor, nu înțelegeți greșit, recunosc, convenția socială poate fi cauza pentru care nu puteți conduce; asta însă nu înseamnă că odată identificată această cauză lucrurile stau brusc altfel. Indiferent de motive, nu aveți ce căuta la volan. Mi-aș dori să se anuleze toate carnetele de conducere și să dăm iar examen în poligon. Am să beau niște bere și am să fac poligonul. Și aș vrea să mi se treacă pe carnet "are voie să conducă cu o alcolemie de XX% fiindcă la această limită a efectuat manevrele la fel de încet și prost ca și femeile". Aș vrea să se plătească din bugetul de stat psihanaliști care să le explice șoferițelor că "ia să aștepte mitocanu draku" nu le răzbună pentru nici una dintre nedreptățile la care sunt supuse zilnic de șefi/soți/parteneri. Aș vrea să se interzică păpușile pentru copii. Dacă sufregetele și-au ars sutienele, mergeți vă rog până la capăt și ardeți și păpușile înlocuindu-le cu jucării unisex. Atâta vreme cât se va perpetua cercul vicios al lui "fă, nu ești în stare de nimic"/"ești un mitocan, conduc cum vreau" ne vom înjura mai mult sau mai puțin vocal la semafoare. Nu mă deranjează că ne înjurăm. Mă înjur cu bărbații că aruncă chiștoace pe jos, cu șoferii de SUV-uri albe pentru care s-a inventat termenul de cocalar, cu puștanii în Dacii "tunate" care vor musai să-mi facă cultură muzicală. Mă înjur cu guvernul, cu șefii incompetenți, cu toată planeta până la urmă, de ce nu m-aș înjura și cu dvs. doamnelor?! Pentru că, cred din adâncul sufletului meu în feminism. Pe bune. Cred că niște femei cu adevărat puternice vor deveni niște parteneri de încredere și nu acest hibrid imprevizibil între "hai mă să bem o bere" și "vai nerușinatule, cum poți spune așa ceva de față cu mine?!"