Stiu literele astea de suficient de multi ani incat sa nu mai conteze. Culorile se combina si dau alte culori. Copii invata asta la gradinita cu creionul albastru si creionul galben. Mai tarziu invata ca si sunetele se combina si fac acorduri, armonii etc. Apoi la chimie invatam ca oxidul de fier e cel mai vechi pigment cunoscut. Iar la fizica cum e cu interferenta, cum toate undele se combina, se amesteca, se modifica una pe alta.
Cum se face insa dintr-o dragoste si o frica o blazare? Da un zambet si o erectie un dialog? Daca pun doua parti mirare si o parte egoism iese tiranie sau epifanie? Extazul se face din ignoranta si curaj? Cata disperare trebuie peste niste complex de superioritate sa iasa bonomie? Se mai vede diferenta dintre ura si frustrare daca pui nostalgie? Nici Nichita care stia nu stia sigur si impartea inorogii si caprele.Cum te simti? Bine. Pai normal ca bine, ce cacat ai putea sa zici altceva decat bine, adica hai sa trecem mai departe, n-am cum sa-ti explic. Din 4 milioane de oameni care muncesc, jumate de milion iau bani pe drepturi de autor - artisti (merci C). Pai normal, pentru ca n-avem notatie pentru sentimente. Se spune "a trecut prin toata gama de sentimente" dar asta nu inseamna defapt nimic. N-am cum sa-ti fac partitura felului cum m-am simtit in weekend. N-ai cum sa-mi fredonezi sexul in grup de la Campina. Bajbaim balbaiti prin cel putin 7 arte, prin dictionare, pe youtube si flick. Ne desiram neuronii cu THC, TNB si MNAC incercand sa extragem fierul initial din ocrul cu care ni s-au colorat degetele de la tigari si apraxie. Dar apraxia se poate uneori trata si reusesti de bine de rau sa vorbesti iar. Cu sentimentele insa, deja amestecate, mazgalite pe canvasul ala cenusiu...
Al dreaku Platon, deci o umbra de copac si o umbra de caine cu piciorul ridicat se conecteaza printr-o umbra punctata de curba balistica. Aha! Acu am priceput: o iubire minus un curaj dau mereu o tacere. E limpede.
6 comments:
Foarte tare, nu am priceput nimic... "noconclusion" este ideal folosit. :)
Excelent. Un fel de cacosens.
Pai... ce sa fac, bine merci. Tu?
Buna seara, Andrei, si io tot bine. Multumesc :) Tocmai m-am hotarat spontan sa-ti public cacosensu' asta pe net, ca prea e genial de data asta. Ti-am zis ca sa nu-mi faci proces de copyright dupa aia, ca n-am bani de bere pana la salariu. In rest, cum ziceam, da, scrumiera e neagra.
Tangenţial, acum am definit punctul de înţelegere şi totuşi asimptotic, adică deja l-am pierdut pe traiectorie şi şti ce-am luat cu mine în acestă călătorie? adevărul spus de tine cu "voce tare", dar nu despre culori, ci despre cei ce văd culorile.
@ Anca: ihi, cacosensul (mi-e rusine sa intreb ce inseamna asa ca o sa-l folosesc ca pe "anacolut" - mizand ca nici ailalti nu stiu) o sa ma faca celebru.
@Scorchfield: nicidecum condescendent/poem evident/in viitoarea calatorie/ia si o geometrie
bai, scrii atat de minimegalomanic incat nu stiu ce sa comentez... sa ma dau si eu destept?
oricum - e misto le lectura, are un farmec
Post a Comment