Asumarea noptierei

E la fel de firesc ca a te apleca sa mangai cainele gazdei. Toata lumea o face, mai discret ca sa dea dovada de buna crestere, mai agresiv ca sa-si afirme confortul in casa respectiva, echidistant cand esti cu adevarat ca acasa. Oricum te uiti. In raftul cu CD-uri, in biblioteca, pe noptiera daca e cazul. De ce? Demult nu mai vrei sa afli ceva despre celalalt dupa ce asculta sau citeste. Cu exceptia unor scene penibile din filme, daca ai ajuns la el acasa, ai schimbat deja cel putin 5 replici si asta e arhisuficient sa stii cu cine stai de vorba. Nici sa gasesti pt tine ceva de imprumutat nu mai e cazul. Nu ajungi sa imprumuti carti decat din casele aflate la maxim 2 grade academice si in cazuri extrem de rare la un zero diferenta de venituri. Care sunt sansele sa gasesti tocmai in casa aia ce n-ai gasit in toate casele asemanatoare in care ai fost?! De ce continuam insa s-o facem? Probabil din obisnuinta de pe vremea cand inca mai descopeream lucruri, ori poate pt un zambet ieftin dar superior: "a, uite..." sau "ha, nu m-as fi gandit, probabil e ramasa de la o fosta gagica"
Am vazut noptiere de tesatoare cu poezii de Paunescu avand praf de jur imprejur ca si cum ar fi ramas acolo de la studentul din vara trecuta. Am vazut Peter Brook pe noptiere de sales-manageri, Makine si Adam Smith in case in care mirosea insistent a iarba si vodka.
Am vazut de curand intr-o casa cu vedere, gazon si garaj subteran "Spalarea banilor murdari". Mi-am amintit cat am ras cand am gasit la mine sub pat o carte pe care scria limpede, imediat sub titlu, ca face parte din genul literar "business thriller". Am zambit stiind ca in timp ce eu zambesc, berlina mea fiabila sta frumos parcata cu oglinzile rabatate in fata casei. Am zambit stiind ca laptopul meu e in geanta la intrare iar telefonul cu taste qwerty asteapta pe silent in buzunar sa-mi citesc mailurile. Am zambit inchipuindu-mi procesul decizional prin care viitorul proprietar de vila, la vremea aia doar aspirant probabil, a ales cartea asta. "Am doar 15 lei, ce sa-mi i-au 'Spalarea Banilor Murdari' sau '7 Metode Moderne de Spaga'? "
In timpul asta intr-o casa unde mirosea a vodka, mult mai tanar si mai betiv ca acum, citeam de pe o noptiera Adam Smith ca pe Coran, sa-i intelegem si pe "ceilalti". Peste 10 ani, sunt in casa intretimp-magnatului, citind Theodor Adorno. Oamenii nu se schimba. Get used to it! Magnatul o sa vanda in continuare tari iar eu o sa ma zbat mai departe intre confort si revolta, prea lenes sa fac ceva, prea orgolios sa-mi asum lenea.

Absurd de aleator

"Renuntarea are marele avantaj de a fi atat politica cat si mistica" - Eugen Ionesco
"(...) In vremea aceea si zeii si oamenii dormeau fara griji, caci nu exista nici trecut, nici viitor, doar un vesnic azi" - mitologia nordica

L-am oficat cred nitel pe Rechinu cand am zis ca e de cacat filmu lu Copola facut dupa Eliade acu 2 sau 3 ani (l-am vazut abia zilele trecute). Dar e. Asta e. Daca s-a vrut de arta n-avea destula... arta iar daca s-a vrut "Codul lu' Davinci strikes back 2" n-avea nici destul "cod" si nici pe departe destul "strikes". Speram ca romanii se vor molipsi de la Copola si nu vice-versa. Ma rog...

Intre a accepta sau a nu accepta o influenta, un sfat, o cerere stau cateva straturi de decizii aleatorii. Pe de-o parte a aluia care cere pe de alta a celui care tre sa faca/dea/raspunda. Fireste, calcule generice se pot face, chiar cu oarecare precizie. Daca de exemplu stii despre mine ca nu-mi place sa stau cu lumina aprinsa, o sa incerci sa afli daca eram sau nu acasa cand ai trecut pe la geamul meu, intrebandu-ma daca "am gasit aseara loc de parcare ca n-ai vazut masina jos" si in nici un caz daca "dormeam la ora X" ca ai vazut lumina stinsa. Ori daca vrei sa-mi ceri ipodul pentru weekend si stii ca-mi vine in vizita o matusa care ma enerveaza, incerci cu "oricum nu stai cu aia acasa" mai degraba decat cu "oricum trebui sa o asculti pe aia" fiindca s-ar putea sa fac fac sinapsa ca ma pot folosi de casti ca sa scap. Insa, chiar daca iei in calcul toate variabilele de care dispui ajungi doar la o linie generala a discursului. Formularea exacta care sa convinga tine de noroc. Sa zicem ca ai stabilit ca cea mai buna metoda sa ma convingi ca te iubesc este sa ma certi, sa-mi zgandari orgoliul, sa ma scuturi.
Ce incerci "esti un bou" sau "magarule"? Nu stii cum imi spunea bunica cand varsam laptele pe mine si nici daca seful care m-a cunoscut cel mai bine ma facea "bou" ori "idiot". Esti in bezna. Bajbai. Si daca nu suntem la prima "negociere", ai consumat deja generalitatile, nu mai poti umbla cu improvizatii, e nevoie de lovituri de precizie laser. Esti la mana norocului.
La fel eu, de pe cealalta baricada - ma enervez ca m-ai sters de pe Facebook sau ca n-am forta sa-ti trimit scrisoarea pe care ti-am scris-o si o citesc in continuu de ieri noapte? Si, odata nervos ce fac, vin la tine in fata blocului sa urlu sau ma duc si ma imbat exemplar? E o chestiune care tine de 2 sinapse in plus sau in minus. Daca imi ziceai "tampitule" imi aduceam aminte de tata si iti inchideam telefonul, la "fraiere" as fi ras gandindu-ma la diriginta care voia sa ma trimita la cercul de pictura pt care n-aveam nici un interes.
"Six degrees of separation" e valabil si pentru decizii (a nu se confunda nicidecum cu actiunile, alea sunt cu totul altceva si de cele mai multe ori n-au nici o gara cu deciziile). Suntem la maxim 6 sinapse de suicid, insuratoare, crima ori hirotonisire. Ma inclin intr-o parte sau alta printr-un lant sinaptic pe care il influentezi prea putin, pe care il controlez doar partial.
De-aia cand nu exista decat azi merge si cu "asa am vrut noi" si pare credibil. De-aia cand renunti ma amuz fiindca e o declaratie inutila ca o injuratura pt "aia" care conduc tara asta de cacat sau o blasfemie nascuta din frustrare. De-aia...

Baronu despre HotNews: portal de umor involuntar

Daca ma-r amuza greselile de ortografie n-as mai fiii deprimat niciodata doar citindumi blogul. Asta insa mi s-a parut foarte tare fiindca am zambit in secred gandului ca ala care a scris o, a facut o special, sictirit ca are salariu, mic sau ca-l fute sefu sau ceva:
[later edit] cat despre "romanul s-a nascut la sat", sau vesnicia nu mai stiu exact... hai frate! Copilu perfect, definitiv si irevocabil urban care a scris chestia aia... pe bune acu... de cate ori foloseste cuvantul repectiv altundeva decat in propozitia "Hai ba, da si mie o bere nu fii vac" sau "Hamburgerii... aaa... dunno din ce sunt made. Might be resturi de vacs"