La aniversara

Prima:
- poezie e rusinos de puerila
- noapte de dragoste e cu ejaculare rapida
- sluba pompoasa, la o firma cu 2 angajati
- betie, intai cu frica de a te imbata apoi cu rusinea c-ai vomat
- masia e Dacia 1100, doar in weekend la ore fixe
- pereche de blugi, turcesti de la Cocor
- tigara de foi cu bere la pet
- excursie "afara", in Bulgaria la Duty free si inapoi

Azi se fac 3 zile de cand am mers cu masina la benzinarie sa iau tigari, apa minerala si pasta de dinti. N-aveau becuri. Sarbatoresc!

zi-mi ce-ai scris!

nici macar amicii mei scriitori nu se invart in cercuri de profil. io nu ma invart nicaieri. era acu trei seri sa ma duc la patinoar da mi-am gasit o eschiva absolut logica si... aaa... eschivele pot fii implacabile? ma rog.
treaba e ca din ce in ce mai des mi se intampla sa scoata cineva de la masa un carnetel, un pda sau ceva sa-si noteze o poanta misto. am un sentiment tampit ca si cum mi s-ar fura tortul de sub nas "sa fie si mai tarziu". sa nu intelegeti gresit, n-am nici un respect pt proprietatea intelectuala dar ma incapatanez sa-mi consider intamplarile irevocabil unice. ma incapatanez sa fiu convins ca avem suficienta forta sa ducem si blogul si viata. replica "ce tare e asta, o s-o pun pe blog" suna ca o amanintare ca urmeaza gandul "nu zic la ce m-am gandit. tac si postez". Bloggerii pe care ii stiu au vieti cel putin decente si ID-uri de mess de genul "urbanul79", "cooll&trandy2004" nicidecum "virginul29" sau "depre2001". Si-atunci ma intreb, e fenomen sau paranoia? Nu stiu exact de la ce poa sa fie. Poate de la ieri achizitionata prima-pereche-de-Converse-din-viata-mea sau de la cele 2 invitatii la nunta pe care le-am primit in ultimile 4 zile - primele dupa foarte multi ani. Carevasazica Converse e suficient de main-stream cat sa-mi iau iar mersul la nunta, extreme enough sa merite incercat.

comunism my as

cel mai tare ma enerveaza ca inca ma enervez! cel mai tare ma enerveaza ca inca ascult prelegeri de Chomsky. ca nu refuz pur si simplu sa ma intereseze. Orice. As vrea sa aflu cum il chema pe numele mic pe ala cu piramida lui de trei lei si sa-l bag in ma-sa. As vrea sa pun bombe la Amnesty sa protestez impotriva eficientei cu care ne doare in exact curul in care ne lasam fututi zilnic. As vrea sa am 1000 de scalvi si 15 fabrici pline de minori infiati de Madona in buzau. as vrea sa le dau tuturor cersetorilor cate o grenada sa se sinucida la mine pe parbriz imediat ce l-au sters. sunt covins ca as scrie pe blog despre imaginea draguta ca un test Rorcha.

recapitulare

Un porc se uita la o priza: "Sa-mi bag pula! Pe asta l-au zidit!".
Cat de vechi e bancul asta?! Rad de fiecare data la fel de tare. Ma bucur teribil ca-mi place bancul asta. E un fel de acceptare ca bancurile s-au spus deja. Ca am ajuns la recapitulare. La sinteze. Folosesc din ce in ce mai des "dragut" in loc de "beton", "mdea" in loc de "nasol". Placid. Placid asa cum era el pe vremuri, inainte de Timpuri noi. Pe vremea cand placid se putea folosi in poezii. Intre timp s-au mai perimat cateva cuvinte, vreo 3 albume Andries si o lista lunga de oameni. Aia care au ramas au laptop, traume de umplut conversatia si masini in leasing. "Noi suntem cei de care ne fereau parinti nostrii" Oare? Ma intreb daca nu cumva suntem cei de care ne feream punct...
Si pe deasupra, constanta cu care porcusorul ala nu pricepe cum stau de fapt lucrurile... Nasol nu e cand esti copil si vrei sa fii mare, cand te crezi vehement-eroic si de fapt esti doar pueril razgaiat. Nasol e cand esti (un pic mai) mare si vrei sa fii copil si-ti dai seama ce copil erai. Cand esti obligat sa-ti inghiti fanfaronadele inconstiente ca pe/alaturi de vitamine. Si mai nasol e cand deja, prin inductie matematica, stii ca toate enunturile sunt perimabile. Cand, de frica subtilelor schimbari de paradigma renunti mai intai la vehementa apoi la enunturi, eventual la intrebari. Apropos, stiti K's choice - Paradise in me, cantecul ala obsesiv cu I don't know the answer to this day

Citez

"SOS - save our souls / SMS - save my soul"
pentru de-astea merita genial grade de comparatie. foarte genial!

In nestiinta exacta

Solstitiul personal e atunci cand atat pe stele cat si pe Newton ii doare in pula cum te simti tu. Atunci cand tu iesi de pe, iar ochiul iti intra in, orbita. Cand perioada de rotatie siderala ti-a depasit prea multe dimineti. Cand gandurile si cearcanele au albedo 0.001. Si cand escape velocity nu mai are nici "escape" nici "velocity". Soltitiul personal e cand frica e mai constanta ca g. Cand te afli la periheliu fata de orice dezastru si la echinoxiul argumentelor.
De-aia as arde-o io cuantic, sa ma trezesc direct la (van der) waals.

Credo

I knew the prophets, I see the church, I read the bible but why god doesn't answer me?

Bine, fie... (ca si cum ar fi la cererea publicului)

1. O sa fie mai mult de 3 iar primele 3 nu le mai stiu

2. Maxim 160 de litere, reguli ortografice si de punctuatie laxe. Vrandu-se succint ajunge adesea criptic... Voua nu va miroase a forma literara? O sa public un volum de SMS-uri. Sa nu ziceti ca nu v-am zis. O sa aiba si capitolul "Primite" asa ca astept provincia.

3. Uneori am poza cu mine pe noptiera. Mi-am inramat-o cu lemn scump tocit incet cu coatele. M-au ajutat toate celelalte coate de care m-am frecat pe blaturile de bar. (nici "strampi" nu-mi place da "frecat" e de-a dreptul oribil; de-aia e mai vedeta Francis Cabrel decat Ducu Berti, ca poate sa zica "Ils se parlent, ils se frôlent, ils savent bien/Qu'il va falloir qu'ils sortent") Le multumesc acestor coate cu care am lustruit mesele, cuvintele, noptile. In oglinzile barurilor ne zambeam fara dimineata mangaindu-ne ramele pozelor. Intarsii de fildes pe discursul rococo, langa pahare suicidul stralucitor curatat bine cu scrum de tigara, din candelabrul de boemia muzica sfaraie ca ceara. Sa-nceapa cadrilul!

4. De dragul argumentului: Am zis de dimineti da nu zic nici batut de taxiuri! Asta e blog nu bataie de joc da!?

5. (later edit) de pe YM:
eu: hai pa. si io plec dupa masina si bani. masina stiu de unde o iau...