consumer advice

Ceasurile Sector sucks big time!

Cred ca eram printr-a 5-a cand au aparut de la sarbi vestitele ceasuri cu melodii. Stiti, alea pe care lipeai o bucata de scotch ca sa le faci "ecran color". Pe-atunci - nu s-a schimbat mare lucru intre timp - eram (ma rog, ai mei la vremea aia) suficient de bogat cat sa-mi inchipui ca merit dar nu suficient cat sa am. In concluzie am suferit cumplit cand toti colegii mei "care contau" aveau ceas cu 7 melodii numa io nu. Chestia asta s-a transformat intr-o forma de psihoterapie personala. De fiecare data cand o dau de gard sau ma apuca depresia, daca nu-i atat de grav cat sa fug la Tulcea*, imi iau un ceas. Un ceas de suficienti bani cat sa-l simt da nu atatia cat sa saracesc sau sa plang daca il pierd. Cam cat o betie medie in oras.

Am avut Casio, Jungans, cateva Swatch, Orex, Poljot, Seiko, nenumarate no-name, si chiar vreo doua fake-uri.

In septembrie, din motive pe care nu le vom discuta aici, mi-am luat un Sector pe care am dat aproape 300€. Nu mai merge. Sa moara!

* Am fost prima oara la Tulcea acu cativa ani. Nu s-a intamplat nimic rau atunci, dimpotriva, dar locul a ramas. E un hotel pe faleza unde, daca e iarna si bate vantul, poti sa-ti fumezi toate greselile pana dimineata cand iti da o chelnetita grasa si mamoasa o cafea si o omleta si te trimite acasa sa faci greseli noi.